Performanta........si incertitudine........

...............o chestie care m-a zgaltait nitel (nu are nici o importanta de unde........un psiholog)- care spunea ca dincolo de marile performante se afla intotdeauna o mare nesiguranta de sine si o micime launtrica. Cel care cauta neincetat performanta cauta defpt iubirea. Face din ce in ce mai multe si mai bine pentru a se face in acceptiunea sa bun de iubit. Omul care s-a gasit pe sine insusi nu maicauta performanta, el exista. Si cand te gandesti ca toti oamenii care sunt de succes si apreciati in zona de business, pentru dorinta lor neincetata de a performa si de a obtine rezultate din ce in ce mai mari, or fi indivizi cu gauri mai mici sau mai mari din punct de vedere afectiv, cautand o iubire ce le-a lipsit.........?????Ma rog, e trist cumva ca o trasatura catalogata drept punct forte intr-o sfera, se construieste probabil pe un mare pustiu in alta sfera si esti apreciat drept viu si activ si plin de forta, in vreme ce acolo undeva la baza e poate un mare gol..........
........si nu stiu cum dar asta ma duce cu gandul la o poveste greu de uitat.....despre o catelusa maidaneza, care acum cativa ani, intr-o iarna cu geruri naprasnice, si-a carat unicul pui fatat, ce a murit de frig, toata iarna pana in primavara dupa ea in gura. Se purta ca si cum era viu. Nu era o imagine tocmai frumoasa. Pur si simplu nu accepta ca e mort. 

........asa si noi uneori ne caram cate un 'mort" (nu neaparat o fiinta) toata viata dupa noi. Aparent suntem puternici, vrem din ce in ce mai multe de la noi, ne stabilim neincetat tinte noi si poate cu cat suntem mai puternici in afara cu atat suntem mai firavi pe interior.............